Nebunie

O poezie simplă, dar sinceră! (PREA SINCERĂ, CRED!)

Pesemne, o să-nnebunesc curând –
Azi dimineaţă, când eram în pat,
Am şi visat şi m-am trezit bolând,
Parcă eram bolnav cu-adevărat!…

Un lucru straniu se-ntâmplase,
Deşi simţeam că nu este aşa –
Gândirea încă n-acuzase
Pesudo-mbolnăvirea mea!

Dar tot vedeam o nouă lume,
Cu feţe noi, gubave înaintea mea,
Că parcă, renunţând, voiam a spune:
„Este mai bine să rămână toate-aşa!”

Am înţeles abia într-un final
Ceea ce nimeni nu înţelegea,
Că boala mea era să fiu normal
Şi să-mi dau seama – nebunia mea!

1 comentariu »

  1. Gabita ta Said:

    Prea tare!!!:)


{ RSS feed for comments on this post}

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: