Cuvânt la Duminica a X-a după Rusalii (a vindecării copilului lunatec)

Dragii mei,

Evanghelia din duminica de astăzi ne spune că la Domnul Hristos a venit un om oarecare, cu un copil al său, care era cuprins de diavol, mai cu seamă în timp de Lună plină. Sfântul Evanghelist Marcu spune şi cum se întâmpla aceasta: Când îl apuca diavolul, îl trântea pe jos şi făcea spume, striga tare, ţipa, urla, se bătea cu capul de pietre şi avea faţa cu totul schimbată şi cu totul înfricoşată.

Şi astăzi o mulţime de bolnavi de felul acesta, ce se zic epileptici se îmbolnăvesc tot când afară e lună plină. Dar această boală nu are nicio legătură cu starea Lunii ci, aşa după cum spune Sf. Ioan Gură de Aur: „diavolii, vrând să hulească zidirea lui Dumnezeu, pândeau această venire a lunii pline, ca să muncească tocmai atunci pe cei daţi în stăpânirea lor de Dumnezeu. Aceasta pentru ca oamenii să hulească pe Dumnezeu, dând vina pe lună. Adică să zică: «Iată, luna e pricină că eu sunt bolnav de epilepsie, luna e de vină că eu sunt îndrăcit!». Şi aşa, să hulească pe Ziditorul şi zidirea cea preabună şi preacurată a lui Dumnezeu. Că a zis Dumnezeu, la zidirea cea dintâi, că erau toate cele făcute de El bune foarte” (Facerea 1, 31).

Mai sunt şi azi oameni care dau vina pe lună şi pe zodii. Ei zic: „Eu n-aş fi făcut aşa de mult rău dacă aş fi fost născut într-o zodie bună!”. Sau: „E zodia mea, m-am născut în zodia Racului, deci trebuie să merg înapoi ca racul!”. Iar altul: „M-am născut în zodia Taurului şi trebuie să fiu bătăuş!”. În sfârşit, altul: „Eu m-am născut în zodia Scorpionului şi trebuie să fiu viclean ca ea şi să înţep pe alţii cu cuvântul!”. Sau alţii: „Eu m-am născut în martie, sau în zodia Peştelui sau a Vărsătorului, sau a Cumpenei; de aceea sunt eu nehotărât!”.

– Împotriva acestora le vorbeşte Dumnezeiescul Vasile cel Mare, în Cuvântul din Hexaimeron: „Omule nebun, ce legătură poate să aibă zodia de pe cer cu naşterea ta pe pământ?!”. Niciodată nu are legătură steaua de pe cer cu naşterea ta! Suntem răi din cauza răutăţii noastre, din cauza voinţei noastre. Am dat voinţa noastră în mâna Satanei, ne-am făcut răi de bunăvoie, nu de silă. Nu ne-a silit nici Luna la rău, nici zodiile, nici constelaţiile cerului, ci răutatea noastră şi voia noastră proprie, iar aceasta munca veşnică ne-o aduce.

– Văzând Sfinţii Apostoli că minunea aceasta s-a făcut aşa de uşor de către Iisus Hristos şi de ei nu s-a putut face, L-au luat pe El deoparte şi L-au întrebat: „Doamne, de ce n-am putut şi noi să scoatem dracul acesta?”. Au vrut să afle de la Iisus Hristos pentru care pricină, pentru care păcat sau neputinţă a lor nu l-au putut vindeca.

– Domnul Iisus Hristos le-a spus: „Iată pentru care pricină: pentru necredinţa voastră n-aţi putut să-l vindecaţi!”. I-a mustrat pe ucenici pentru că a văzut la ei puţină îndoială, puţină necredinţă şi această puţină necredinţă a lor a numit-o Mântuitorul necredinţă. Şi apoi, le-a împărtăşit un lucru mare: „Amin zic vouă, că de aţi avea credinţă numai cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: ridică-te de aicea şi du-te dincolo, şi de veţi fi credincioşi, va fi vouă aşa, după credinţa voastră.!”

Dar noi, păcătoşii, câtă credinţă avem? Dacă pe Apostoli i-a mustrat Hristos, cât de mult ne va fi certat pe noi, cei ce avem atât de puţină credinţă? De aceea nu se împlinesc cererile noastre prea repede, pentru că suntem prea puţin credincioşi!

Iubiţilor,

Chiar şi în timpul nostru sunt unii oameni posedaţi de duhuri rele, oameni care nu se mai pot ruga pentru ei înşişi. Prin urmare, este nevoie ca părinţii acestora sau cei din jurul lor să fie credincioşi şi rugători, milostivi şi solidari. În acest sens, fericit este omul care are părinţi, fraţi şi prieteni credincioşi şi rugători. Aceştia se vor ruga pentru el în ziua necazului său, când, bolnav fiind, nu mai poate să se roage suficient pentru sine însuşi.

Să învăţăm de la Domnul Hristos valoarea credinţei în viaţa noastră, care ne poate deschide atât de uşor uşile raiului!

Să ne rugăm, aşadar, Mântuitorului Iisus Hristos, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, să ne dăruiască credinţă puternică, rugăciune stăruitoare şi iubire milostivă, pentru a alina suferinţa celor bolnavi, spre slava lui Dumnezeu şi bucuria acestora. Amin!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: