Despre prietenie

Am primit azi dimineaţă de la un prieten, un frumos eseu despre prietenie. De fapt, scrierea este al unui mare sfânt, dar este la fel de valabil şi acum, ca şi atunci. Îl postez aici, cu aceeaşi credinţă că mai sunt lucruri frumoase de la care mai putem învăţa ceva bun!

Cu adevărat, prietenul credincios  mângâiere este în viaţă. Ce n-ar fi în stare să facă un prieten  adevărat? Câtă plăcere, câtă prisosinţă şi cât temei nu aduce el? Poţi  descoperi atâtea comori, dar nimic nu preţuieşte cât un prieten  adevărat. Să arătăm mai întâi bucuriile legate de prietenie.

Vederea   unui   prieten   îmbracă    inima   în sărbătoare şi o înfloreşte; te legi de el cu un lanţ care-ţi  umple   sufletul   de   o   fericire   nespusă;   chiar   numai  aducerea-aminte despre el dă aripi gândului şi-l înalţă. Vorbim  despre   prietenii   buni,  care   sunt  devotaţi   şi jertfelnici.

Vorbim despre acei care ard de  prietenie. Dacă vreunul din voi are un prieten din aceştia, va  recunoaşte că spun drept şi de l-ar vedea în fiecare zi şi tot nu s-ar  sătura – şi-i doreşte ceea ce sieşi îşi doreşte.Ştiu pe cineva, care  cerea sfinţilor să se roage mai întâi pentru prietenul său şi după aceea  şi pentru sine. Atât de mare dar este un prieten adevărat, că de dragul  lui, îţi sunt scumpe unele locuri şi unele vremuri.

După cum un trup frumos sau o floare  aleasă răspândesc o mireasmă în jurul lor, tot astfel prietenii lasă  ceva din farmecul lor locurilor pe unde au trecut; aşa că, adesea,  aflându-ne acolo fără ei, plângem şi suspinăm, aducându-ne aminte de  vremea petrecută împreună.

Nu putem arăta prin grai bucuria pe care  ne-o dăruieşte întâlnirea cu prietenii, numai aceia o cunosc ca au  încercat-o. Dacă un prieten ne porunceşte ceva, îi mulţumim, dacă stă la  cumpănă, ne mâhnim. Nu e nimic din ce-i al nostru, care să nu fie şi al  lor. Chiar de dispreţuim bunurile pământeşti – din pricina prietenilor  noştri nu am vrea să părăsim lumea aceasta; ei ne sunt mai dragi ca  lumina zilei. Vreau să vă dau o pildă de prietenie.

Prietenii – desigur prietenii după  Hristos – trec cu vederea şi pe părinţi şi pe copii. Să nu-mi spui de  cei de acum care, împreună cu celelalte, au lepădat şi acest bun al  [prieteniei adevărate]. Gândeşte-te la cei de pe vremea apostolilor, nu  zic la corifeii lor, ci la credincioşii [simpli]. „Sufletul şi inima  tuturor”, zice [Scriptura], „era una; şi nici unul nu zicea că ceva din  cele ce le avea este al lui.  Şi se împărţea fiecăruia după cum avea  fiecare nevoie” (Fapte 4, 32-35). Nu era atunci „al meu” şi „al  tău”.Aceasta înseamnă prietenie: să nu socotească cineva cele ale lui ca  ale sale, ci ca ale aproapelui, şi cele ale sale să-i fie străine.

Mare [lucru] este prietenia! Atât de  mare, încât nimeni nu ar putea să o înveţe [de la altul], nici nu ar  putea vreun cuvânt să o înfăţişeze, în afara trăirii ei. Acest lucru a produs ereziile, acest fapt îi face pe păgâniră sa fie încă păgâni?  Prietenul nu vrea să poruncească, nici să conducă  ci are bucurie  mai degrabă dacă este condus şi i se porunceşte. El vrea mai degrabă sa dăruiască [charizomai] decât să primească vreun dar Căci el iubeşte pe prieten şi nu se mai satură de dorirea lui. Aşa de  mult îl iubeşte. Nu se desfată aşa de mult când i se face lui bine, ca  atunci când face el bine. Vrea mai degrabă ca acela să fie mai  presus decât să-i fie datornic. Vrea mai degrabă ca el să-i fie datornic  aceluia decât să-l aibă ca datornic. Şi vrea să-i dăruiască, dar nu vrea să pară că dăruieşte, ci că de fapt îi este dator celuilalt.

Dragostea pe care trebuie să o  arătăm unii fată de alţii trebuie să depăşească apropierea ce există  între prieteni. Se cade să fie atât de mare cât este de mare dragostea  unui mădular al corpului nostru fată de alt mădular. In adevăr; un  mădular n’ar putea să zică altuia, căci ar fi de râs : Ce legătură şi ce  apropiere am eu cu tine? Tot astfel nici un om n’ar putea să zică aşa  fratelui său. Chiar dacă nu ti-i rudă şi nici prieten, totuşi este om,  are aceeaşi fire ca şi tine, are acelaşi Stăpân şi s’a născut pe acelaş  pământ. Cu privire la bani, lăudăm pe cei cari nu au nici o datorie ; cu  privire la dragoste, însă, pe aceia îi aplaudăm şi-i admirăm cari sânt  necontenit datori. Să fim convinşi deci de aceste cuvinte şi să ne iubim  unii pe alţii.

Dacă cineva ar vrea să se despartă  de tine, tu nu sfărâma legătura dragostei şi nici nu rosti acel cuvânt  de ghiaţă : „Dacă mă iubeşte, îl iubesc şi eu!” Este la fel cu a zice:  „Dacă nu mă iubeşte ochiul cel drept, îl scot!” Dimpotrivă, când nu vrea  să te iubească, atunci arată-i mai multa dragoste ca sa-l atragi spre  tine.Căci cu adevărat este mădular al tău. Când un mădular s-a rupt din  trupul nostru din vreo nenorocire oarecare, facem tot ce se poate şi ne  arătăm atunci mai mare grijă ca să-l punem la locul lui iarăşi. Aşa  trebue să ne purtăm şi cu cei cari nu ne arată dragoste. Atunci este  rasplata noastră mai mare, când vom atrage prin dragostea noastră, pe  cel care nu vrea sa ne iubeasca.

Dacă Domnul ne porunceşte să chemăm  la cină sau la ospăţ pe cei cari nu pot să ne răsplătească spre a avea  şi mai mare răsplată de la Dumnezeu, cu cât mai mult trebue să facem  aceasta când este vorba de dragoste. Dacă iubeşti pe cel care te  iubeşte, ti-ai primit răsplata ; dar daca iubesti pe cel care nu te  iubeşte, îţi este dator Dumnezeu in locul aceluia. Dar în afara de  aceasta : Când te iubeşte cineva nu trebue să-ti dai multă silinţă să-l  iubeşti şi tu ; când însă nu te iubeşte, ai nevoie de ajutor. Să nu faci  deci pricină de trândăvie pricina dragostei ! Nici nu spune: „Nu-mi  pasă de el dacă e bolnav !” Căci este o boală răcirea dragostei. Ci tu  încălzeşte ceia ce s-a răcit. Daca vrei să fii iubit mult, iubeşte şi tu  mult ! Când nu iubim puternic pe cineva să nu cerem nici de la acela,  chiar dacă ar fi mare, chiar dacă ar fi celebru, să ne iubească puternic  ; dar când iubim pe cineva cu caldura si sinceritate chiar dacă cel  iubit este mic si neînsemnat, atunci dragostea aceluia faţă de noi ne  inconjoara cu cea mai mare slavă.

(Sfântul Ioan Gură de Aur)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: