Archive for Decembrie, 2010

La mulţi ani!

Un an nou fericit, mai bun şi cu mai multe prilejuri de bucurie

pentru toţi cei care mă „citesc” pe acest blog!

Despre etimologia „Crăciunului”

„Şi în ţinutul acela erau păstori, stând pe câmp şi făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Şi iată îngerul Domnului a stătut lângă ei şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor, şi ei s-au înfricoşat cu frică mare. Dar îngerul le-ea zis: Nu vă temeţi. Căci, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; că vi s-a născut azi Mântuitor, care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Şi acesta va fi semnul: Veţi găsi un Prunc înfăşat, culcat în iesle. Şi deodată s-a văzut, împreună cu îngerul, mulţime de oaste cerească, lăudând pe Dumnezeu şi zicând: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!”

(Sfânta Evanghelie după Luca, cap. II, v. 8-14)

… continue reading this entry.

Trei sferturi în cer

O melodie foarte frumoasă interpretată de Mădălina Amon, pe versuri de Adrian Păunescu. E  bine de ascultat în preajma Crăciunului, pentru a simţi cât mai profund cum nu vin sărbătorile cu bucurie şi la alte case!

In memoriam: 22 decembrie 1989

Dacă iubiţi visarea…

În această noapte (mai bine spus, către dimineaţă, la orele 8:16) va avea loc o eclipsă de Lună, moment de meditaţie, de nostalgie, de visare…

Pentru cei care doresc şi iubesc aceste clipe, le propun următorul fond sonor.

Deci, visaţi!…

Buna varianta rea

Privirea oglindită în versuri ale lui Adrian Păunescu continuă să ne vegheze! Încă o mostră din lirismul stihurilor sale armonizate cald de aedul Emerich Imre:

 

 

11 poveşti neştiute despre Adrian Păunescu

Interacţiunile lui Adrian Păunescu cu fotbalul sunt multiple, iar faptul că oamenii din fenomen nu au decât cuvinte de laudă la adresa poetului este mai mult decât relevant.

1. I-a salvat cariera lui Halagian
În 1985, Florin Halagian pleca de la Steaua pentru că l-a supărat pe Nicolae Ceauşescu. Dictatorul nu s-a oprit însă la a-l îndepărta din Ghencea. L-a interzis pur şi simplu din fotbal şi probabil că Halagian nu ar mai fi fost antrenorul longeviv şi de succes de peste ani dacă nu era Adrian Păunescu. „Adrian s-a dus la Ceauşescu şi i-a spus: «Tovarăşe secretar general, publicul de fotbal e unul special. Dacă îl interziceţi pe Halagian, s-ar putea să fiţi contestat pe stadioane! Mai bine lăsaţi-l să meargă la Craiova. Garantez eu pentru el!»”, povesteşte protectorul Craiovei din perioada comunistă, fostul ministru de externe Ştefan Andrei. Halagian avea să antreneze la Craiova şi apoi încă 13 echipe până în acest an.

2. Păzea Craiova de Dinamo!
„Adrian Păunescu avea o atât de mare grijă de Universitatea Craiova, încât era atent la tot ce făcea… Dinamo! Odată, înainte de un meci cu Dinamo, ne-a sunat să ne avertizeze că echipa Ministerului de Interne se pregătea să ne fure cu arbitrii! Avea informaţii certe”, povesteşte Ştefan Andrei. Acesta, în urma avertismentului lansat de Adrian Păunescu, a făcut în aşa fel încât la respectiva partidă Craiova să fie arbitrată corect!

3. Era talentat şi la fotbal!
Puţină lume îşi mai aminteşte că Adrian Păunescu avea talent şi la fotbal. Juca frecvent în tinereţe, postul său favorit fiind cel de vârf de atac. „Am jucat odată la un cenaclu la Cluj. Ne-a uimit pe toţi! Era foarte talentat şi îi plăcea mult să joace. Nu a iubit fotbalul doar ca spectator. Apoi, era fascinant ca om. Puteai vorbi aproape orice cu dânsul. Se mula pe orice discuţie”, îşi aminteşte Ion Crăciunescu.

4. L-a reinventat pe Sandu Boc
Adrian Păunescu i-a întins o mână de ajutor lui Alexandru Boc, acesta ajungând la Universitatea într-un moment critic al carierei. Actualul vicepreşedinte al LPF fusese implicat într-un scandal de proporţii, fiind arestat din cauza unei aventuri cu soţia lui Vasile Patilineţ, numărul doi în Comitetul Central, după Ceauşescu. „Aceasta era una dintre marile calităţi ale «Maestrului»! Pe Sandu Boc l-a transferat la echipă când nu mai putea să joace pe nicăieri”, a povestit Aurică Ţicleanu, fost component al Craiovei Maxima. La fel a fost şi în cazul lui Beldeanu, care a fost adus la cererea poetului la echipă.

5. L-a făcut libero pe liderul Craiovei Maxima
Într-unul dintre cantonamentele alb-albaştrilor, Adrian Păunescu i-a cerut antrenorului Constantin Teaşcă să-l folosească pe Costică Ştefănescu pe postul de libero. „Nu avea condiţie fizică, putea să joace doar o repriză. Atunci Păunescu i-a sugerat lui Teaşcă să-l folosească pe acest post, unde Ştefănescu s-a şi consacrat, ajungând căpitanul echipei”, a rememorat Ştefan Andrei, protectorul Universităţii Craiova din anii de glorie.

6. Primul telefon după demitere
O întâmplare recentă, care îi are în centru pe Adrian Păunescu şi Aurică Ţicleanu. Ultimul povesteşte: „După meciul cu Astra din acest sezon, când am fost demis, primul telefon l-am primit de la „Maestru”. Mi-a transmis că e alături de mine. Vă daţi seama cât a putut să însemne acest lucru?! Mă mai sunase după meciul cu CFR Cluj să mă felicite pentru jocul echipei. A fost o personalitate extraordinară!”.

7. A rezolvat transferul lui Dobrin la Ştiinţa
Prima mutare pe care Păunescu a încercat să o realizeze la Universitatea a fost aducerea lui Nicolae Dobrin de la FC Argeş. Poetul s-a ocupat de toate detaliile transferului. „«Maestrul» a insistat ca «Gâscanul» să vină la Craiova, l-a mutat cu mobilă cu tot. Dar, în ciuda faptului că Păunescu a intervenit în cercuri înalte pentru realizarea acestui transfer, Dobrin nu a primit acceptul de a veni la Universitatea”, a explicat jurnalistul Ion Jianu.

8. Juca în echipa străzii cu Ţicleanu
Vecini în Bucureşti pe strada Dionisie Lupu, poetul şi Aurică Ţicleanu au format o echipă de fotbal a străzii. „Jucam cu oamenii de rând. Eram acolo, în zonă, eu locuind vizavi de «Maestru». Treceam strada şi ajungeam la el în casă”, a povestit fostul mijlocaş al alb-albaştrilor.

9-10. De la Hagi, la Marian Cozma
În primăvara lui 1999, Păunescu a reuşit să-l readucă pe Gică Hagi la naţională, printr-o emisiune maraton la Antena 1 care s-a întins până în zorii zilei. La trei dimineaţa, în faţa postului se adunaseră sute de suporteri pentru a-i mulţumi. „Regele” a acceptat provocarea, iar câteva luni mai târziu învingea Ungaria, la Budapesta, cu 2-0 în preliminariile Euro 2000. Păunescu a mai făcut o noapte albă, în februarie 2009, când a însoţit din studioul Realitatea TV repatrierea corpului neînsufleţit al handbalistului Marian Cozma, ucis la Veszprem. Mişcat de drama familiei, poetul a făcut o adevărată demonstraţie de forţă, compunând şi un poem în memoria jucătorului.

Preluare de pe ProSport.ro/ 6 noiembrie 2010

11. Şi Mutu?

Zvonurile spun că în ultima parte a vieţii sale, maestrul Adrian Păunescu se ocupa şi de împăcarea dintre selecţionerul Naţionalei, Răzvan Lucescu, cu fotbalistul Adrian Mutu. Ar fi fost iarăşi o conciliere istorică, în favoarea sportului şi a demnităţii româneşti. Dar, îngerii nu i-au mai dat voie pentru încă o ultimă minune pe pământ!!!


Fila istoriei

Fără alte comentarii vă prezint manuscrisul ultimei poezii scrise de maestrul Adrian Păunescu, astăzi inclus în tezaurul istoriei. Spre apreciere şi veşnică amintire!

Doamne, ocroteşte-i pe români!

Un inegalabil şi emoţionant poem ale neuitatului poet-patriot-român Adrian Păunescu, care se cuvine a fi memorat de către toţi cei cu inimă şi simţire românească:

1. Noi, în cel dintâi război
Am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocroteşte-i pe români,
Am dat sânge şi sudoare,
Pentru România Mare,
Doamne, ocroteşte-i pe români!

2. Am dat viaţă şi soldaţi,
Pentru-o patrie de fraţi,
Am dat fapta, am dat zisa,
De la Nistru pân’ la Tisa.

3. Dar pe urmă-n ’40,
Anul marii făr’delegi,
Două fiare ne-au muşcat,
Ultimatum şi Diktat.

4. Biata lume nu ştia
Că-ntr-o zi, la Moscova,
Au semnat un pact neghiob
Molotov şi Ribbentrop.

5. Iar fascismul mondial
Ne-a luat parte din Ardeal,
Şi lui Horty i l-a dat,
Fi-le-ar numele spurcat.

6. Stalin, cu teroarea sa,
Ne-a luat Basarabia
Şi, cu Hitler în acord,
Bucovina de la nord.

7. Ăi mai mari tâlhari ne-au frânt,
Ne-au luat ţară şi pământ,
Nimenea n-a auzit
Plânsul nostru răstignit.

8. Astfel am intrat şi noi
În al doilea razboi,
Haideţi, dom’le Mareşal,
În Moldova şi-n Ardeal!

9. Noi de dor de noi luptam,
Pentru ţară, pentru neam,
Pentru vechile hotare,
Pentru România Mare.

10. Şi-am pierdut, şi-am fost răpuşi
Şi-am fost ocupaţi de ruşi,
Aliaţii au tăcut,
Stalin a făcut ce-a vrut.

11. Şi-am murit de mii de ori,
S-avem iarăşi Trei Culori,
Şi-am plătit cât nu se poate
Sfânta noastră libertate.

12. Ţara-i mică, vremea-i grea,
Ce-o mai fi, om mai vedea,
De uitat, nu vom uita
Ţara noastră cum e ea.

13. Cât o fi român-român,
Pruncul va primi la sân
Adevaru-adevărat
Despre tot ce s-a-ntâmplat.

14. Ţine minte, fiul meu,
Că există Dumnezeu,
Şi un jurământ te leagă,
Ţara noastră nu-i întreagă,

Însă asta doar până-ntr-o zi.

15. Când vei fi şi tu bărbat,
Să te simţi mereu soldat,

Doamne, ocroteşte-i pe români,
Pentru vechile hotare,
Pentru România Mare,

Doamne, ocroteşte-i pe români!