Într-un vechi sat din apropierea municipiului Tecuci, trecut de-a lungul timpului prin încercarea grea a revărsării apelor râului Bârlad, din cauza schimbărilor sociale, astăzi, nu mai există primărie sau şcoală pentru copii. În localitatea gălăţeană Torceşti a rămas doar biserica parohială care îndrumă pe calea vieţuirii creştine pe tinerii din sat.
Archive for iunie, 2010
Un loc pentru bucuria copiilor din Torceşti
Inscripţie pe-un gând
De câte ori s’-arată stele,
De câte ori la cer privesc,
Încredinţând visele mele,
De-atâtea ori eu te doresc!
Şi dacă tu nu eşti aproape,
Să mă alini cu-al tău sărut,
Mai neagră-mi pare orice noapte,
Mai trist îmi este orice gând.
Bucureşti, 2005
Aforisme din realitatea imediată
În anii de studenţie petrecuţi la Bucureşti, am adunat în inimă, dar şi pe hârtie, cugetări întâmplate la diferite discuţii, întruniri ori cursuri. Le-am “colectat” şi pe acestea dornic de a deţine un mic tezaur aforistic original şi inedit, pe care să îl ofer lumii la momentul potrivit. Astăzi, cred că e timpul ca fiecare cititor să se bucure şi se mediteze la sensul lor. Veţi observa că unele sunt, cu precădere, luate sau parafrazate din lumea Teologiei, dar au fost introduse şi acestea aici, pentru că sunt la fel de bune şi de actuale.
Sfinţirea bisericii centenare a parohiei Batogu din judeţul Brăila
În data de 20 iunie 2010, parohia Batogu, comuna Cireşu, judeţul Brăila a fost în sărbătoare. Motivul a fost reprezentat de resfinţirea bisericii din localitate, care în curând va împlini 100 de ani de existenţă. În prezenţa oficialităţilor locale şi a unui mare număr de credincioşi, slujba de târnosire a fost săvârşită de către Înalt Preasfinţitul Părinte Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori de la parohiile învecinate în frunte cu pc protoiereu de Făurei, pr. Viorel Enache.
La sfârşit, prin grija Sectorului Social-misionar al Centrului Eparhial, copiii din localitate care au participat la programul „Hristos împărtăşit copiilor” au primit iconiţe şi daruri.
Sic cogito…
Nu am pretenţia că pot fi un orator, ale cărui vorbe pot fi traduse ca maxime. Dar, răsfoind uneori paginile scrise până acum, am găsit expresii pe care cred că doar muzele mi le-au transpus în gând. Le încredinţez vouă, sperând ca rumoarea stârnită să fie măcar pe potriva lor:
Îndemn
I.
Multe flori se-arată-n cale
Atrăgând privirea ta,
Dintre-acestea, câte oare,
Fericirea ţi-o vor da?
Junimea şi rolul ei în cultura românescă
Pentru că am vorbit de marele poet Mihai Eminescu, trebuie să aducem aminte şi rolul jucat de “Junimea” în cultura românească. Consider că este util acest lucru, pentru că înfiinţarea “Junimii” a pornit de la dorinţa de a da un nou avânt culturii româneşti, lipsită la acel timp de conştiinţa adevăratei valori. Astăzi, cred că se întâmplă un lucru asemănător, atât ca formă, cât, mai ales ca fond: suntem asaltaţi zilnic şi intempestiv cu multă nulitate artistică, cu multe nonvalori de orice tip, cu multă duritate verbală şi cu multe vedetisme ieftine. În faţa lor trebuie să stăm cu tărie, argumentând politicos dreptul valorii asupra birjăriei, cunoscând, implicit, reperele culturale ale ţării noastre.
Studiul de mai jos este o invitaţie la reaşezarea valorilor în matricea lor firească, după modelul adevărat al junimiştilor.
… continue reading this entry.
Închinare Eminescului
Aşa cum sărbătorim pe sfinţi creştinătăţii în ziua morţii lor,
dar a renaşterii lor în ceruri, tot astfel, să cinstim valorile din panteonul nostru naţional, la care, la loc de primă cinste, stă “Domnul Eminescu”.
În această zi naţională a identităţii noastre, să purtăm în inimă dorul după luceferi, să doinim cu codrul şi să ardem de amor, ca în scrierile nemuritoare ale poetului nostru naţional. De ce zic “naţional”, deşi astăzi, lumea românească se fereşte tot mai des de acest lucru, pentru că Eminescu reprezintă fiinţa neamului nostru şi în glasul lui s-a închegat toată istoria şi spiritualitatea acestui popor, “de la Nistru şi până la Tisa”. Împotriva tuturor celor care astăzi îl denigrează, fără să îl fi citit şi înţeles, nu se cuvine să aruncăm cuvinte. Eminescu este mare, pentru că nu are nevoie de niciun argument. Şi oricât “vor încerca mişeii” să îl pună la pământ, în această îndârjire nebunească a gloatei abjecte, cu atât mai mult El va fi mai mare şi mai luminos în noaptea ignoranţei noastre.
Inscripţii pentru eternitate
Propun astăzi o nouă colecţie de texte pe care le-am preluat de pe diferite monumente sau plăci, ori din alte locuri ale căror origine nu le mai cunosc şi pe care le-a intitulat simplu “Inscripţii pentru eternitate”. Lecturaţi cu poftă!
Sfinţiri de biserici în Insula Mare a Brăilei
În data de duminică, 6 iunie ac., biserica „Sf. Mc. Dimitrie” din localitatea Băndoiu şi biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi” din comuna Măraşu, din Insula Mare a Brăilei au primit Ungerea cu Sfântul şi Marele Mir. Slujba de sfinţire a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, slujitori în administraţia eparhială, de la parohiile învecinate în frunte cu pc pr protoiereu de Însurăţei, precum şi preoţi de la parohiile din oraşele Galaţi şi Brăila, care sunt înfrăţite cu parohiile mai sus menţionate.
Vin şi otravă
Vin şi otravă,
Iubire şi vis
Se-aştern pe o tavă
Când crezi c-ai decis…
Nu ştii ce cupă
E bine s-alegi
Ca taina pierdută
Să poţi s-o dezlegi
Din oricare însă
Cu sete ai bea
E-o moarte ascunsă
Ce te aştepta!
Un strigat…
Publicat acum fix 30 de ani, în alte vremuri, dar la fel de grele, poezia următoare reprezintă un strigăt sincer al durerii oamenilor obişnuiţi, care sunt adesea sacrificaţi pentru interese meschine ale oamenilor mari. O postez aici, şi ca îndemn, dar şi ca simpatie pentru marele om de cultură al vremii noastre care este Adrian Păunescu:
Ioan Neniţescu – poetul „simţirii româneşti”
Auzim mai mereu, la ceremonii militare, 
la pomenirea eroilor neamului sau la Ziua Naţională, un imn care conţine versurile „Eroi au fost, eroi sunt încă/ Şi-or fi în neamul românesc“. Deşi ele ne sună cunoscut, în general, puţini dintre noi am putea ghici autorul acestora. Ca multe alte versuri patriotice transpuse pe melodie, aparţin unui poet care toată viaţa şi-a dedicat-o însufleţirii idealurilor poporului român. Numele lui, astăzi aproape uitat – Ioan Neniţescu. … continue reading this entry.
